Fatetele complexe ale feminitatii

shutterstock-48100306[1]

Articol publicat in www.avantaje.ro, martie 2010 (http://www.avantaje.ro/Relatii/Psihologie-Relatii/Fatetele-complexe-ale-feminitatii.html?a=5796/1286977)

Psihologul Andreea Raduta ne vorbeste despre originea si simbolurile zilei de 8 Martie, sarbatoarea internationala a femeii.

Ziua mamei se sarbatorea inca de pe vremea zeilor din Olimp cand exista un festival dedicat mamei tuturor zeilor si zeitelor pe nume Rhea in Grecia Antica.

In 1910, la Copenhaga apare pentru prima data ideea zilei femeii cand se sarbatorea miscarea femeilor pentru egalitate in drepturi si egalitate de sanse. 7 ani mai tarziu se naste si ziua de 8 Martie cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg.

Ziua femeii a fost recunoscuta ca sarbatoare internationala in 1977, devenind o traditie in majoritatea tarilor din Europa si in SUA, fiecare sarbatorind-o asa cum o simte.

Ziua de 8 Martie este pe plan international Ziua Femeilor Militante, a celor datorita carora femeile au drept de vot, dreptul la proprietate, dreptul la educatie, la divort, la asistenta medicala, etc. Dreptul de a alege si de a spune Nu!

In Romania in ziua de 8 Martie se sarbatoreste femeia. Pana in decembrie ’89 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. Dupa Revolutia din 1989 notiunea de ziua mamei este inlocuita cu ziua femeii.

Dar, dicolo de insemnatatea zilei de 8 martie, putem sa ne sarbatorim ca femei nu doar o data pe an, de ziua internationala a femeii, ci in fiecare zi, onorand diverse fatete ale feminitatii noastre. Este extrem de important sa ne simtim bine in propria noastra piele de femei in fiecare zi si in fiecare clipa, sa ne pretuim asa cum suntem, sa avem grija de noi si de nevoile noastre, sa nu asteptam neaparat un eveniment exterior noua (ziua de 8 Martie de exemplu) pentru a ne simti implinite.

Tony Wolf este analista jungiana si prima care descrie in literatura jungiana patru caracteristici de feminitate native, care functioneaza in traditia europeana: femeia ca mama, femeia ca hetaira, femeia ca amazoana si femeia ca inspiratoare.

Psihoterapeuta explica faptul ca, in mod natural, in structura feminitatii preexista aceste 4 ipostaze virtuale. De-a lungul vietii ei, fiecare femeie se poate dezvolta psihologic prin asumarea uneia sau alteia dintre aceste fatete preexistente ale feminitatii. Astfel, fiecare femeie isi modeleaza propria feminitate, cat si relatia complexa feminin-masculin.

Sa analizam pe rand aceste fatete ale feminitatii care sunt arhetipale, preexistente ca niste matrici ale psihicului feminin:

Mama – este acel aspect al feminitatii legat profund de arhetipul Marii Mame, cu aspectul sau pozitiv: ea este cea care da viata, hraneste, isi protejeaza copiii, mama fiind un continator si un adapost.

Imagini arhetipale sunt: zeita ca vas, ca mama-pamant fertil, Gea. Ea va reactiona instinctiv in viata sa la tot ceea ce este fragil, in devenire, nedezvoltat, la tot ceea ce are nevoie de ocrotire, crestere.

Daca femeia isi traieste feminitatea sa doar prin intermediul fatetei materne, apare pericolul negativitatii in relatiile sale prin „mamaosire”, anxietate, lipsa de incredere in capacitatile si autonomia celuilalt, putand produce dependenta celui mai slab sau stagnarea.

Pot fi de exemplu mame care, chiar si cand copiii lor sunt suficient de mari, ii cocolosesc si le stanjenesc dezvoltarea fireeasca spre independenta.

Femeile ce pun in joc preponderent mama ca feminitate isi aranjeaza viata mai mult sau mai putin constient gravitand in jurul acestui aspect: cauta casatoria, profesiuni materne sau activitati materne.

Hetaira sau insotitoarea – este o alta fateta a feminitatii, cea care are functia principala de a trezi viata psihologica individuala a celuilalt, putand actiona in calitate de confidenta, sora, fiica sau iubita, fiind orientata catre relatiile interpersonale active.

Hetaira este femeia care are nevoie, dincolo de casatorie, de relatia personala cu masculinitatea. Acest tip de feminitate stimuleaza interesele individuale si inclinatiile celui cu care intra in relatie. Traieste relatiile cat mai nuantat si mai profund posibil. De exemplu, poate descoperi o inclinatie artistica a partenerului sau a copilului si sa o cultive, sa il incurajeze si sa il sustina pe celalalt sa isi aduca la lumina inclinatiile. Imaginea mitologica a hetairei este reprezentata de Venus.

Amazoana – da dovada de o feminitate independenta, eficienta, axata pe obtinerea succesului, pune in joc aspectul pozitiv al camaraderiei care stimuleaza barbatul.

Ea este puternica si descurcareata, competitiva, lupta alaturi de barbat pentru a obtine realizari obiective, palpabile. Are performante in munca profesionala si realizeaza ceea ce isi propune la un standard inalt. Valorile barbatului sunt si valorile ei.

Pericolul exista daca amazoana se „masculinizeaza”, daca lupta folosind exclusiv arme masculine si poate pune in joc competitia in relatia de cuplu. Ea se relationeaza cu barbatii fie ca tovarasa lor, fie ca un adversar de temut, mai degraba decat ca o sotie sau ca o iubita. Poate de asemenea manifesta mai putina rabdare in cresterea copiilor, de exemplu, sau pentru tot ceea ce presupune o evolutie mai lenta sau mai putin spectaculoasa.

Imaginea mitologica a amazoanei este reprezentata de Pallas Atena.

Inspiratoarea, feminitatea mediatoare – acest tip de feminitate este impregnata de spiritul epocii, de inconstientul colectiv, exprimand pentru ceilalti „ceea ce este in aer”, punand in joc intuitia, empatia, inspiratia. Ea reprezinta aspectul profund subiectiv, intuitiv al femininului, „oracolul” care este deschis catre aspectele subtile si intangibile ale vietii. Imaginea mitologica a feminitatii inspiratoare este reprezentata de Vesta.

Aceste patru laturi ale feminitatii sunt virtuale in orice femeie. Femeia o va pune in joc pe cea care este in primul rand apropiata naturii ei. Incet si treptat, femeia va putea sa afirme in viata ei si o a doua forma a feminitatii.

Daca o femeie pune in joc o singura fateta a feminitatii sale, de exemplu, mama, aceasta poate deveni negativa, actionand exagerat si rigid. Exista femei care isi dedica intreaga existenta maternitatii, fara a valoriza si celelalte aspecte ale feminitatii: capacitatea de a pastra relatia de cuplu, capacitatea de a fi independenta, puternica si de a se afirma profesional, abilitatea de a se conecta la intuitie si a aduce in constiinta lucruri valoroase din inconstient.

Ele pot deveni subjugate de rolul de mama si se pot simti goale, fara sens cand nu mai au pe cine sa ingrijeasca si sa ocroteasca, tot asa cum si amazoanele care sunt doar amazoane se pot axa pe succese personale si profesionale, fara a se implini si printr-o relatie de cuplu armonioasa sau prin experienta atat de frumoasa a maternitatii.

Este important pentru a ne trai feminitatea cat mai complet sa punem in joc treptat, cat mai multe aspecte ale feminitatii, intr-o maniera cat mai nuantata si diferentiata. De obicei, cel mai dificil de dezvoltat este fateta opusa celei primare. De exemplu, daca mama este fateta primara a feminitatii, atunci va fi mai greu de integrat in consttinta amazoana.

In relatia de azi a femeilor cu barbatii, adeseori predomina tema puterii si a controlului (cine e mai puternic in cuplu, cine castiga mai multi bani, cine ia decizii importante etc) si mai putin tema iubirii. Acolo unde exista cu adevarat iubire, nu exista lupta pentru putere si acolo unde femeia si barbatul se lupta in relatia de cuplu, nu exista iubire autentica.

De dorit ar fi sa nu se mai puna accent pe opozitia dintre feminitate si masculinitate, ci pe complementaritate si dezvoltarea specificului fiecaruia, in acelasi mod armonios in care snurul martisorului imbina albul (simbol al masculinitatii) cu rosul (simbol al feminitatii), fara ca vreunul sa predomine.

Femeile au de castigat mult in planul dezvoltarii lor daca isi pastreaza si onoreaza feminitatea innascuta, daca sunt naturale si spontane, constiente de atuurile lor feminine si de tot ceea ce le este specific, daca pot fi complementare masculinitatii si nu in opozitie cu ea.

Articol realizat de psihoterapeut Andreea Raduta
www.epsihoterapie.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply