Puterea terapeutica a povestilor in viata copiilor

Puterea terapeutica a povestilor in viata copiilor

 

Povestile sunt atat de importante deoarece reprezinta expresia cea mai pura si mai simpla a continuturilor psihice inconstiente. Povestile au o adevarata putere terapeutica in viata copiilor; ele ii pot influenta profund si pozitiv deoarece li se adreseaza acestora intr-un limbaj simbolic si usor accesibil lor, vorbindu-le la nivelul imaginilor si sentimentelor.

Simplul fapt de a asculta o poveste este deja terapeutic; daca suntem receptivi, imaginile povestii lucreaza asupra noastra. Anumite motive ne pot izbi mai puternic decat altele. Este vorba despre motivele care exprima ceea ce un copil simte intr-o maniera in care nimic altceva nu o poate face. Povestile ne vorbesc despre cine suntem, despre nevoile, sperantele si fricile noastre. Ne pot ajuta sa ne imaginam ce fel de persoane am dori sa devenim.

Personajele din povesti adesea intruchipeaza probleme si preocupari personale. Inca de la o varsta frageda, facem din povesti o parte a vietii noastre. Adesea, povestile ne insotesc prin viata si ne sustin in momente dificile. Ele ii pot ajuta pe copii sa vada si cum pot invinge problemele si dificultatile lor.

Atunci cand le spunem povesti copiilor, acestia se identifica imediat si naiv cu personajele prezente. De exemplu, daca le spui povestea Ratustei cea urate, toti copiii cu sentimente de inferioritate si care au fost respinsi spera ca si ei intr-un final vor deveni persoane deosebite, admirate de ceilalti.

Eroul unei povesti este o figura arhetipala ce prezinta un model al eului ce functioneaza sanatos si vital, in acord cu sinele. Conectarea la o poveste cu un erou preferat este de aceea o necesitate vitala pentru un copil care traieste o situatie de viata dificila. Identificarea cu protagonistul are ca efect psihologic pozitiv: speranta ca problemele au intr-adevar solutii daca le abordam creativ.

Structura povestilor ii incurajeaza pe copii sa se abandoneze fluxului liber al fanteziei lor. Fluxul liber al fanteziei copiilor creste disponibilitatea energiei lor psihice. Povestile pot da astfel o cheie la problemele copiilor, o cheie intr-o lume fantastica unde schimbarile extraordinare sunt posibile. Povestile imbogatesc viata copiilor nostri; sa le citim povesti copiilor nostri contribuie la dezvoltarea unor atitudini sanatoase si pline de incredere in sine in fata provocarilor si problemelor vietii.

Bruno Bettelheim a fost un psiholog cunoscut al copiilor, focalizat pe intelegerea  copiilor cu probleme emotionale. El considera ca „ pentru a imbogati viata copilului, trebuie sa ii stimulezi imaginatia; sa il ajuti sa isi dezvolte inteligenta si sa isi clarifice emotiile; sa fie cat mai familiarizat cu fricile, anxietatile si aspiratiile sale; sa iei in serios dificultatile pe care le resimte si in acelasi timp sa promovezi increderea copilului in sine si in viitorul sau”.

Adesea,parintii considera ca un copil trebuie distras de la ceea ce il tulbura cel mai mult: fricile si anxietatile sale fara forma, fanteziile sale furioase, haotice sau chiar violente. De aceea se feresc sa le citeasca copiilor povesti care pot contine personaje malefice, distructive: zmei, vrajitoare, mame negative, etc. Incercand sa isi protejeze copiii de lucrurile rele si infricosatoare, aratand copiilor doar partea frumoasa si idealizata a vietii, le pot face acestora un deserviciu. Este important sa alegem acele povesti potrivite varstei copiilor nostri si sa nu ne fie teama sa ii lasam sa se confrunte si cu fricile lor cele mai adanci.

Mai degraba decat sa ne protejam copiii de partea rea si dura a vietii, ii putem sprijini daca ii ajutam sa fie capabili sa se confunte cu incredere cu dificultatile vietii.

Adesea, eroul povestii este singur, pierdut si inspaimantat. Acestea sunt si sentimentele cu care un copil se poate identifica cu usurinta. Important este insa ca de-a lungul calatoriei sale, eroul primeste sprijin datorita perseverentei si curajului sau. In acest fel, povestile spuse copiilor sunt magice si terapeutice, pentru ca citindu-le, copiii se simt intelesi, validati si imbogatiti, iar vraja povestilor lucreaza profund asupra dezvoltarii psihologice armonioase a copiilor.

Povestile contin „speranta incapsulata arhetipal”, sugerand ca putem avea o viata buna si implinita, in ciuda aversitatilor, doar daca avem incredere in noi si curaj si nu ne dam in laturi sa ne luptam cu dificultatile vietii, fara de care nu putem ajunge la adevarata noastra identitate.

Povestile sunt extrem de benefice pentru dezvoltarea psihologica a copiilor, intrucat le dezvolta frumos imaginatia si creativitatea, le pot da incredere in ei insisi si curaj.

Articol realizat de Psihoterapeut Andreea Raduta-Petrescu

www.epsihoterapie.ro

Tags: , , , , , , , , , , , ,

4 Responses to “Puterea terapeutica a povestilor in viata copiilor”

  1. Alexandru Valentin Crăciun Says:
    iunie 13th, 2013 at 10:58

    . Mare adevar! Ascultarea e o taina, ma intreb daca s-a scris ceva consistent despre asta din perspectiva psihoterapeutica (banuiesc ca da), fiindca cel putin in Crestinism ascultarea are inclusiv valente mistice (a asculta vocea lui Dumnezeu etc.).

  2. Alexandru Valentin Crăciun Says:
    iunie 13th, 2013 at 10:59

    Simplul fapt de a asculta o poveste e terapeutic. La propozitia asta ma refeream…

  3. camelia Says:
    martie 20th, 2014 at 0:05

    Povestile pot avea si o influenta negativa asupra copiilor? Am recitit acum Capra cu 3 Iezi, mi s-a parut sincer de groaza – invataturile – 1.daca esti obraznic vei fi mancat de lup , adica ceva rau ti se va intampla,2- daca iti este frica si te ascunzi, vei scapa cu viata gen stai in banca ta si ascunde-te . 3- trebuie sa te razbuni. Moartea violenta de la final cu lupul in flacari in timp ce aruncau paie si dadeau cu bolovani pana l-au omorat a fost apogeul imaginilor horror .Nu imi vine sa cred ca aceasta este una dintre povestile cu, care am crescut .

  4. andreea Says:
    aprilie 19th, 2014 at 22:16

    “Observatia dv. este foarte buna. Desigur ca povestile pot avea si o influenta negativa asupra copiilor, in functie de varsta copiilor, nivelul de sensibilitate emotionala, capacitatea lor de a intelege lumea, etc. Fiecare parinte poate selecta povestile cu adevarat potrivite copilului sau. Povestile cu agresivitate sunt legate de arhetipul “umbrei”, de partea din psihicul uman pe care o cunoastem mai putin, o respingem sau ne dezicem de ea. Cu toate acestea, ea exista. Exista oameni vicleni si exista si oameni razbunatori. Citindu-le copiilor povesti care surprind aceste adevaruri mai putin “digerabile” ii ajutam sa se pregateasca pentru viata si sa faca fata mai tarziu expunerii la acest gen de situatii. Se pare ca in povestile lui Ion Creanga, cum ati vazut si in ” Soacra cu trei nurori” tema umbrei, incluzand rautatea si razbunarea este destul de importanta.Am detaliat acest aspect in articolul ” Soacra cu trei nurori, mai mult decat o simpla poveste”.
    In functie de momentul psihologic in care se afla, copii se pot atasa de o poveste si le pot cere parintilor sa le-o spuna la nesfarsit. Apoi vor prefera alta poveste, si asa mai departe.
    Daca observam ca un copil are o reactie emotionala de respingere a unei povesti( cum ar fi ” Capra cu trei iezi”, aleasa de dv. ca exemplu), atunci nu va fi fortat sa o asculte si vor fi alese povestile in care se regaseste si care il ajuta cu adevarat sa se transforme psihologic.
    Va multumesc pentru comentariul dv.foarte util si de finete.”

    Psihoterapeut Andreea Raduta

Leave a Reply